Cum să postim ?

Am primit această întrebare de multe ori și am răspuns și în întâlnirile de grup de casă și în predici, însă uneori avem nevoie de ceva scris.

Pe scurt este postul este o declarație practică din partea noastră către Dumnezeu că vrem să căutăm fața Lui și pentru ca Dumnezeu să ne asculte o rugăciune.

Daniel a postit ca să caute fața lui Dumnezeu. Estera a postit ca Dumnezeu să scape poporul de o groaznică sentință și să poată intra înaintea împăratului și să poată pleda pentru salvarea poporului evreu. Isus spune să postim înaintea Tatălui (Matei 6:16) și că El v-a răsplăti.

Pe scurt postul are două motivații principale: (1) mă pun deoparte pentru a căuta pe Dumnezeu și pentru a mă apropia de El și (2) pentru ca o anumită cauză să se rezolve pozitiv.

Scriptură, mărturia oamenilor lui Dumnezeu și experiența personală ne spun că atunci când postim Dumnezeu face minuni: minuni în noi, minuni cu noi, minuni pentru noi.

Cum postim?

Sunt mai multe tipuri de post în Scriptură, însă postul la care se referă cele mai multe pasaje biblice este postul de o zi… Practica postului biblic era în felul următor: de la apusul soarelui de azi și până la apusul soarelui de mâine seară este ziua de post în care nu mănânc şi nu beau nimic. La evrei ziua nu începea dimineața, cum suntem noi cei de azi să gândim, ci seara. Așa începea Sabatul. Se vede foarte bine asta în scena condamnării lui Isus când evreii se grăbeau să termine crucificare că începea ziua Sabatului.

Însă practica creștină contemporană este un pic diferită: de dimineață până seara sau până la o anumită oră din zi, nu mănânc și nu beau nimic.

Ca principiu, postul este locul unde noi stabilim modul lui de practicare. Cei care nu prea sunt obișnuiți cu practica postului pot începe cu mai puțin de o zi – o jumătate de zi de exemplu.

În Scriptură sunt câteva persoane care au ținut post 40 de zile: Moise, Ilie și Isus.

Alte persoane au postit 3 zile: Estera și Pavel. Condițiile și motivațiile sunt diferite…

Daniel a postit 21 de zile „un post de verdețuri” – ceea ce nu îl face un post mai puțin valoros.

Isaia 58 vorbește despre atitudinea cu care trebuie să însoțim postul nostru, și anume o atitudine de iertare, de generozitate, de bunătate…

3. „La ce ne foloseşte să postim” – zic ei – „dacă Tu nu vezi? La ce să ne chinuim sufletul, dacă Tu nu ții seama de lucrul acesta?” – Pentru că, zice Domnul, în ziua postului vostru, vă lăsați în voia pornirilor voastre şi asupriți pe simbriaşii voştri.
4. Iată, postiți ca să vă ciorovăiți şi să vă certați, ca să bateți răutăcios cu pumnul; nu postiți cum cere ziua aceea, ca să vi se audă strigătul sus.
5. Oare acesta este postul plăcut Mie: să-şi chinuiască omul sufletul o zi? Să-şi plece capul ca un pipirig şi să se culce pe sac şi cenuşă? Aceasta numeşti tu post şi zi plăcută Domnului?
6. Iată postul plăcut Mie: dezleagă lanțurile răutății, deznoadă legăturile robiei, dă drumul celor asupriți şi rupe orice fel de jug;
7. împarte-ți pâinea cu cel flămând şi adu în casa ta pe nenorociții fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, acoperă-l, şi nu întoarce spatele semenului tău.

Isaia 58:3-7

Scriptura ne îndeamnă la post pentru că lucruri spirituale nu progresează decât prin post și rugăciune. Pavel spune: eram „în posturi adesea” (2 Corinteni 11:27).

Apoi, lupta spirituală trebuie să fie însoțită de post și rugăciune: „Acest soi de draci”, le-a zis El, „nu poate ieşi decât prin rugăciune şi post.” (Marcu 9:29)

Când postiți, să nu vă luați o înfățișare posomorâtă, ca fățarnicii,care își sluțesc fetele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spuncă şi-au luat răsplata. Ci tu, când postești, unge-ți capul şi spală-ți fata,ca să te arăți că postești nu oamenilor, ci Tatălui tău, care este în ascuns;şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti.

(Matei 6:16-18)

Versetele acestea vorbesc de asemenea despre o atitudine… Postul nu e chinul trupului, ci punere deoparte pentru Dumnezeu. Nu ar trebui să se vadă pe chipul nostru tristețe (deși poate fi tristețe dacă avem înaintea lui Dumnezeu o cauză dureroasă) însă Isus vorbește despre o tristețe pornită din ipocrizie. Atitudinea potrivită este cea de normalitate și mulțumire care însoțește fiecare zi a unui credincios care se încrede în Dumnezeu.

În același timp, postul înseamnă că anumite lucruri nu mai sunt în preocuparea noastră, iar altele devin. Postul ar putea însemna și post de televizor, de Facebook, de vorbire (de bârfă), de gânduri negative…, dar deja poate se complică lucrurile. Până ajungem la versiuni „moderne” ale postului, noi trebuie să ne asigurăm că postim biblic.

Postul trebuie unit cu rugăciunea. Așa că trebuie ca în ziua de post să avem un timp de rugăciune mai intens.

Postul trebuie unit și cu cititul Scripturii, dar nu un citit scolastic, ci unul mistic, devoțional. În ziua de post îl căutăm pe Dumnezeu și ne rugăm ca „glasul nostru să se audă sus”.

Pentru cei căsătoriți, postul înseamnă și o suspendare și a vieții sexuale.

Să nu vă lipsiți unul pe altul de datoria de soți, decât doar prin bună învoială, pentru un timp, ca să vă îndeletniciți cu postul şi cu rugăciunea; apoi să vă împreunați iarăşi, ca să nu vă ispitească Satana, din pricina nestăpânirii voastre. (1 Corinteni 7:5)

Postul necesită o abordare mai amplă, însă am scris lucrurile acestea pe scurt ca să răspund unei întrebări simple și sincere a celor care doresc să postească, dar nu știu cum.

Pastor Dr. Valentin Dedu