Am fost întrebată într-o zi, ce mă motivează, ce mă ajută să nu renunț la slujire, la oameni, la a mai iubi, ce mă face să mai lupt și de ce nu încerc să mă resemnez atunci când totul pare în zadar, și tot ce se întâmplă îmi spune să fac asta.
Un răspuns automat a oricărui credincios ar fi: Dumnezeu. Ar fi Duhul Sfânt care îmi dă resurse. Un alt răspuns ar putea fi: nu pot, nu reușesc, nu știu cum, și nu știu de ce, nu înțeleg de ce. Dar cât dintre ceea ce spunem este și ceea ce credem, sau ceea ce facem cu adevărat?
Dumnezeu este credincios, drept și gata să aducă răspunsuri la frământările noastre, cât și la întrebările la care poate nu avem un răspuns clar, nici chiar pentru noi înșine.
Am primit un mesaj de la Dumnezeu în duhul meu, mesaj pe care vreau să îl împărtășesc cu tine. Poate îți folosește.
Dragostea Mea este cea care îți dă putere, Duhul Fiului Meu care a lăsat un exemplu în slujire și dragoste, cât si o învățătură pe care să o îndeplinești, frica de Mine și dragostea pentru oameni pe care Eu am pus-o în tine, cât și focul care arde în tine pentru Mine, toate acestea la un loc, nu îți dau voie să renunți. Eu te vreau pe deplin a Mea, cu inima dedicată, plină de iubire, să arăți iubire și atunci când primești altceva. Eu vreau să îmi calci pe urme și vreau să te bucuri de slava Mea când vei ajunge Acasă.
Adevărul pe care, Eu, Domnul, l-am rostit, cât și rugăciunea pe care Eu am făcut-o pentru ucenicii Mei, în Ioan 17, este o lege a Mea, și îmi doresc cu ardoare ca toți copiii Mei să înțeleagă acest Adevăr, cât și Lege pentru poporul Meu ales. Eu vreau ca toți să fiți una în Mine, să nu existe fisuri, pentru că toate fisurile afectează slava viitoare, pe care Eu am promis-o și am pregătit-o copiilor Mei care fac voia Mea și trăiesc în ascultare de Cuvântul Meu. Orice lucru distrus în relația dintre frații Mei mai mici, afectează mai târziu închinarea lor în trupul Meu.
Uneori pare că este mai ușor și mai benefic pentru inima noastră să renunțăm, să ne resemnăm și să lăsăm în urmă tot ce am clădit cu timp și trudă. Alteori încercăm să tratăm lucrurile cu indiferență ca să nu ne doară, dar durerea nu dispare. Alteori nu avem puterea să facem ceea ce trebuie și știm că vrem să facem, dar Dumnezeu ne spune:
Poți totul în Hristos care te întărește, și orice lucru este prețios înaintea Mea, iubesc unitatea și dau putere preaiubiților Mei când sunt una în Mine, și nu stă nimic între noi. Eu m-am rugat ca Tu să poți, înainte ca tu să te naști, iar dragostea Mea este răspunsul și resursa ta la orice obstacol și vreau ca să vezi slava Mea deplină, iar când vorbesc despre dragoste, nu vorbesc despre emoții sau sentimente, vorbesc despre respect, comuniune, ascultare, dăruire de sine. Slava pe care Eu o pregătesc pentru ucenicii Mei, depășește orice imaginație.
Fiți sfinți și plini de dragoste față de toți oamenii, cu atât mai mult față de frații voștri de credință, spune Isus, care a lăsat rugăciunea din Ioan 17, tocmai ca noi să putem să nu renunțăm și să nu ne resemnăm.
Dumnezeu să fie Stancă în furtună, iar atunci când nu ști cum, sau nu poți, El poate, El care trăiește în tine.
Dumnezeu să vă binecuvânteze!
Tu spui: ” Alteori nu avem puterea să facem ceea ce trebuie și știm că vrem să facem, dar Dumnezeu ne spune:
Poți totul în Hristos care te întărește, și orice lucru este prețios înaintea Mea, iubesc unitatea și dau putere preaiubiților Mei când sunt una în Mine, și nu stă nimic între noi. Eu m-am rugat ca Tu să poți, înainte ca tu să te naști, iar dragostea Mea este răspunsul și resursa ta la orice obstacol și vreau ca să vezi slava Mea deplină, … „.
Poti spune la cine s-a rugat Dumnezeu?
Unde spune, Eu m-am rugat, face referire la Isus Hristos, care s-a rugat pentru ucenicii Lui! Ioan 17
Le‑am făcut cunoscut Numele Tău oamenilor pe care Mi i‑ai dat din lume. Erau ai Tăi și Tu Mi i‑ai dat, iar ei au păzit Cuvântul Tău. Acum au cunoscut că tot ce Mi‑ai dat Tu este de la Tine. Căci le‑am dat cuvintele pe care Mi le‑ai dat Tu, iar ei le‑au primit și au cunoscut că într-adevăr am ieșit de la Tine și au crezut că Tu M‑ai trimis. Pentru ei Mă rog. Nu Mă rog pentru lume, ci pentru cei pe care Mi i‑ai dat Tu, pentru că sunt ai Tăi. Tot ce este al Meu este al Tău și tot ce este al Tău este al Meu. Și Eu am fost proslăvit în ei. Eu nu mai sunt în lume, dar ei sunt în lume, iar Eu vin la Tine. Sfinte Tată, păzește‑i, în Numele Tău, pe care Mi L‑ai dat, pentru ca ei să fie una, așa cum suntem Noi. Când eram cu ei, îi păzeam Eu în Numele Tău, pe care Mi L‑ai dat. I‑am păzit și niciunul dintre ei n‑a pierit, în afară de fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura . Acum însă Eu vin la Tine. Și spun aceste lucruri pe când sunt încă în lume pentru ca să aibă în ei bucuria Mea deplină. Eu le‑am dat Cuvântul Tău și lumea i‑a urât, pentru că ei nu sunt din lume, la fel cum nici Eu nu sunt din lume. Nu Te rog să‑i iei din lume, ci să‑i păzești de cel rău. Ei nu sunt din lume, așa cum nici Eu nu sunt din lume. Sfințește‑i prin adevăr! Cuvântul Tău este adevărul. Așa cum Tu M‑ai trimis pe Mine în lume, tot așa i‑am trimis și Eu pe ei în lume. Eu Însumi Mă sfințesc pentru ei, ca și ei să fie sfințiți prin adevăr. Și Mă rog nu numai pentru aceștia, ci și pentru cei ce cred în Mine prin cuvântul lor, ca toți să fie una, așa cum Tu, Tată, ești în Mine, iar Eu în Tine. Mă rog ca și ei să fie în Noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M‑ai trimis. Eu le‑am dat slava pe care Mi‑ai dat‑o Tu, pentru ca ei să fie una, așa cum și Noi suntem una. Eu în ei și Tu în Mine – pentru ca ei să fie pe deplin una, astfel încât lumea să cunoască faptul că Tu M‑ai trimis și că i‑ai iubit așa cum M‑ai iubit pe Mine. Tată, doresc ca acolo unde sunt Eu, să fie cu Mine și aceia pe care Mi i‑ai dat Tu, ca să vadă slava Mea, slavă pe care Mi‑ai dat‑o Tu, fiindcă Tu M‑ai iubit înainte de întemeierea lumii. Neprihănitule Tată, lumea nu Te cunoaște, dar Eu Te cunosc și aceștia știu că Tu M‑ai trimis. Eu le‑am făcut cunoscut Numele Tău și li‑l voi mai face cunoscut, pentru ca dragostea cu care M‑ai iubit Tu să fie în ei, și Eu să fiu în ei.“
Ioan 17:6-26 NTR
https://bible.com/bible/126/jhn.17.6-26.NTR
Pot totul în Hristos, care mă întărește.
Filipeni 4:13 VDC
https://bible.com/bible/191/php.4.13.VDC
În întreg capitolul 4 Pavel le vorbește filipenilor, cât și nouă, despre credincioșia lui Dumnezeu, ne încurajează să ne ținem strâns de Cuvântul lui Dumnezeu, să rămânem credincioși pe calea Sa, să îl căutăm cu credincioșie, să cunoaștem pacea Lui prin cunoasterea lui Dumnezeu, pace care ne va păzi inimile și gândurile în Isus Hristos, iar în același timp ne lasă un mesaj al puterii care vine prin Hristos, putere care ne ajută în slăbiciunile noastre, și care ne îmbărbătează în orice vreme!
Ai spus: „Dar cât dintre ceea ce spunem este și ceea ce credem, sau ceea ce facem cu adevărat?”
Tot astfel întreb și eu? Cât?
Si dacă diferența este foarte mare, unde mai este adevărul?
Ceea ce trebuie învățat, este adevărul biblic de la Romani 7:18
Ştiu, în adevăr, că nimic bun nu locuieşte în mine, adică în firea mea pământească, pentru că, ce-i drept, am voinţa să fac binele, dar n-am puterea să-l fac.
Deci, omul trebuie să-și răstignească firea pământească împreună cu patimile şi poftele ei (Galateni 5:24), adică să moară sau sa renunțe la tot ce face pentru Dumnezeu, adică la speranța în sine. Toţi cei care şi-au pus complet speranţa în harul, care le va fi adus la descoperirea lui Isus Hristos (1 Petru 1:13) intră în odihna Sabatului, după cum este scris:
Rămâne, deci, o odihnă ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu. Fiindcă cine intră în odihna Lui, se odihnește și el de lucrările lui, cum S-a odihnit Dumnezeu de lucrările Sale. (Evrei 4:9-10)
Astfel că, cei ce renunţă la speranţa în sine (Matei 5:3; Romani 9:30-32) şi odihnesc speranţa lor în Hristos (Evrei 6:18; 7:25), au intrat în „odihna Lui” (Evrei 4:1). Aşa cum Evrei 4:10 spune: ei se odihnesc de lucrările lor, după cum Dumnezeu s-a odihnit de lucrările Lui.
Adevărat, adevărat vă spun că, dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur, dar dacă moare, aduce multă roadă. (Ioan 12:24)